E tot mai greu să scrii ceva. Şi mai ales când vrei să aberezi cu parfum de satiră. Acum o vreme spuneam şi credeam cu convingere că în România mea nu voi rămâne niciodată fără subiecte. Pentru că vei găsi ceva de care să răzi oriunde te-ai uita.
marți, 28 decembrie 2010
duminică, 12 decembrie 2010
miercuri, 10 noiembrie 2010
Produsul 2k10
luni, 18 octombrie 2010
Ionică
"Plouă mărunţel. Urăsc ploaia, urăsc fiecare picătură care-mi ajunge pe gât, care-mi trage fir cu fir toată căldura pe care o mai am ascunsă prin geacă. Interfonul, nu-l mai urăsc pentru că m-am obişnuit să nu funcţioneze. Aşa-i când ai o scară de pensionari, nu ştiu săracii să umble la butoane, d-aia e blocat tot timpul. Intru în casa scării....
sâmbătă, 16 octombrie 2010
Cum să-ţi tragi un pumn în propriul cur
N-am văzut meciul lui Bute cu nu ştiu cine. Poate pentru că nu fac parte din acea categorie de români care cred cu înverşunare să rezultatele sportive pot pune o ţară pe harta lumii. Să fim serioşi, a ajuns Kenya vreo ţară cunoscută? Cum spun, n-am văzut meciul, dar am văzut box. În staţia de metrou. Am văzut cum Italia i-a tras un pumn în gură lui România, trăgându-şi un pumn în propriul cur.
România defensiv
Eu îmi iubesc ţara. Şi iubesc şi oamenii din ea. Iubirea asta e lucru mare, şi conţine un pachet destul de stufos de sentimente. Atunci când iubeşti e neapărat necesar să acorzi o gamă cât mai variată, şi de-a lungul timpului poţi alătura liniştit pasiune, umor, puţin de ură, ceartă, zgomot, calm, şi nu în ultimul rând, milă...
duminică, 10 octombrie 2010
Pronostic băbesc
Deja se alătură lui Helloween, lui Valentine's day. Deşi cu o altă conotaţie, Sfânta Parascheva promite să ajungă un eveniment cel puţin la fel de interesant de urmărit. An de an, belesc ochii la televizor şi aud aceleaşi lucruri: ploaie, babe, leşin.
sâmbătă, 2 octombrie 2010
Fucked-up man! Sau cum căcatul a lovit ţărâna
Nu ştiu alţii cum sunt, dar eroul copilăriei mele a fot Steven Seagal. Înalt, drept, vertikal, tot ceea ce mi-aş fi dorit eu să fiu. Un adevărat role-model. Am crescut în umbra acestui personaj magnific, m-am confundat cu el în toate-mi visele-mi. Şi acum, căcatul a muşcat ţărâna ....
vineri, 1 octombrie 2010
O gură de aer proaspăt
În aceste perioadă tulburi pentru naţiunea noastră, în această vremuri în care la TeVe nu vezi decât poluţii, numai feţe chinuite, replici curbate cu iz de regie minim ieftină, pentru mine o gură de aer proaspăt a venit de la aceşti oameni. Chiar dacă nu sunt departe de restul, dau un nota 10 cu excelenţă pentru marketing. Pentru că n-a fost de la biscuiţii semi-stricaţi pe care i-am ingurgitat privind, ci feţele, comportamentul şi muzica exprimau chiar asta: toţi se simţeau bine. Un sincer BRAVO!
duminică, 26 septembrie 2010
Michelle sau Rebelle
sâmbătă, 25 septembrie 2010
LET's do it, Estomânia!
Well. Astăzi este ziua cea mare. Pentru mine începe mai devreme decât pentru ceilalţi. Am oscilat dacă să merg sau nu, dacă să merg cu trupa sau singur (voiam să curăţ puţin la izvorul de unde iau apă, sau eventual pe-aici prin grădinuţa din spatele blocului), dacă merită sau nu.
Avertisment!!!
Vă rog să vă aşteptaţi rândul la produse. Nu vă înghesuiţi!!!
Şi mai ales, grijă pe unde vă lăsaţi The Romanian Dream (maşinele)
.Punct şi de la capăt
N-a fost uşor, dar am pus punct. Am tras linie, am adunat şi-am scăzut. Am rămas singur pe baricade, Angela s-a mutat la noul ei casă (Angeliclick), Zee s-a pierdut în neantul realităţii (s-a însurat, casă ştie pisdele), Anarchaeus nulamvăzut de mult. Angela şi-a luat mobila (articolele) cu ea (apreciaţi simţul practic), Zee cu Anarchaeus mi le-au lăsat pe stoc. Le-am pus într-un colţ din depozitul fabricii, şi fac prinsoare că le ţin 90 de ani, pân-o expira drepturile de autor, şi-apoi mă laud cu ele.
Sunt gata de un start fresh, să mă iau de piept cu veveveul şi nu numai. Nu, nu m-am săturat de mediul înconjurător, şi sunt gata să mă şi vă desfăt cu micile mele observaţii.
Pentru că nu mă pricep la aluzii fine, anunţ direct: voi fi subtil!
Că tot e ţara lui Iocan, voi zice şi de d-astea de Sus. Pentru că-mi place Statul, acest organ de stat.
Mă bat prieteneşte pe umăr, şi-mi urez: "La trecutu-ţi mare, mare viitor!"
marți, 9 februarie 2010
O zi pe budă
Cred că cele mai importante momente din viaţa noastră se petrec pe budă. Mergem pe budă zilnic de mai multe ori decât în orice alt loc. Adică, la servici mergem odată, la culcare, la fel. Mâncăm de trei ori, şi intrăm în 4-5 chioşcuri pe zi. O zi pe budă conţine minim trei pişări, plus o căcare. Nu e obligatorie, dar ar trebui să fie, căci "A shit per day keeps the doftor away".
marți, 19 ianuarie 2010
marți, 12 ianuarie 2010
Reclame de căcat faine de căcat
Ca orice om, încerc să nu mă uit la reclame. Spre bucuria institutelor de statistică (cele de duzină), o să confirm, răspicat: da, toată lumea se uită la reclame. Din nou ca orice om, atunci când văd ceva, îmi formez o părere. Primară, neconcludentă, vagă, o părere. Fiindcă port această karma a ochiului critic, şi-a silei faţă de neputinţa intelectului monden, uneori nu pot să m-abţin şi ejaculez pe-aici, pe ăst blog de umor silit (cu silă, nu cu de-a sila). În obiectiv, azi, două (defapt trei) coproculturi sau coproducturi de reclame ce mi-au trezit sila ce-o speram înceţoşată de pe-acum, două reclame pe care vreau să vi le prezint, alături de impresia mea, atât de importantă pentru .... mine.
miercuri, 6 ianuarie 2010
Tradiţii ........ şi atradiţionalisme
Cred că perioada tradiţiilor s-a cam terminat. Pe anul ăsta, mă refer. Sau pe ăla care s-a dus. S-a dus Crăciunul, Revelul, Moş Nicolae, iacă şi Boboteaza, cred că mai e Sfântu' Ion. Ador tradiţiile, sunt un fan înflăcărat. M-am bucurat tare când am văzut pe la TeVe ştiri din diferite zone cu tradiţii. M-am bucurat de un nenea rupt de beat, într-o cămaşă gri de mătase, care trăgea ca apucatul de sfoara de la un buhai, privind spre cameră cu lanternele la maxim.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)