O zi pe budă

Cred că cele mai importante momente din viaţa noastră se petrec pe budă. Mergem pe budă zilnic de mai multe ori decât în orice alt loc. Adică, la servici mergem odată, la culcare, la fel. Mâncăm de trei ori, şi intrăm în 4-5 chioşcuri pe zi. O zi pe budă conţine minim trei pişări, plus o căcare. Nu e obligatorie, dar ar trebui să fie, căci "A shit per day keeps the doftor away".

Pidosnicie pişentru

Aproximativ 20 de cupluri de homosexuali din Columbia au protestat vineri împotriva homofobiei sărutându-se pe bulevardul central în acelaşi timp.
Acest protest este considerat primul “flashmob” gay, reuniune de persoane într-un loc public pentru a realiza ceva neobişnuit şi a se împrăştia apoi repede.
Perechile, cu o mai mare prezenţă a bărbaţilor decât a femeilor, au ajuns în piaţa centrală Carrera Septima, din centrul Bogotei, unde s-au îmbrăţişat şi s-au sărutat timp de două minute,aşa cum anunţaseră înainte.
Neobişnuitul protest a fost organizat de asociaţia Lesbiene, Gay, Bisexuali şi Transexuali (LGBT) pentru a aminti că, în decurs de un an, au fost ucişi peste 35 de homosexuali în Columbia, sute dintre ei au fost ameninţaţi şi mai multe mii se confruntă cu discriminarea. 
Cazul cel mai recent este cel al ziaristului chilian Carlos Serrano, director al postului de radio “Diversia”, care aparţine LGBT, şi care a fost nevoit să abandoneze Columbia în ultimele zile din cauza ameninţărilor constante, care au obligat pe de altă parte postul să retransmită, în Bogota, din clandestinitate. 
La această manifestaţie au asitat mai mulţi curioşi decât homosexuali. O singură pancartă pe care scria ''LGBT transformă cetăţenii', precum şi câteva steaguri multicolore ale asociaţiei au fost remarcate. Nu s-a observat vreo prezenţă a poliţiei.
Mai mult: Protest împotriva homofobiei: 40 de gay s-au sărutat public | Libertatea.ro 

Cum am mai spus, nu-s rasist. Nu am niciun fel de cui împotriva celor care fac ce vor. Că se droghează, că beau, că fumează, sau chiar că scuipă pe jos, eu nu fac diferenţa între oameni. Nu mă interesează dacă sunt frumoşi sau deştepţi, înalţi sau graşi, nu-i problema mea. Sună bine, nu? Ştiu. Nu-i de mine.

În mod normal, citind această ştire, aş fi înclinat să mă enervez, poate chiar să scriu ceva despre cât urăsc eu pidosnicii. Dar nu s-a întâmplat. Ba chiar m-a luat râsul. Mă gândeam ce tare ar fi fost să ieşi şi tu la plimbare, pişentru, ca tot omul. Mai dai din cap la cunoscuţi, mai trabaleşti un tutun, deh, ca vinerea după o ziscurtă de muncă. Şi deodat' te trezeşti c-o mână de tractorist în gât. Dai să te-ntorci, vezi un antebraţ cât piciorul, cu o ancoră pe el, vezi un ghem de floacă roşie, şi-atunci "piesa de rezistenţă": două buze cât sarmalele te sărută apăsat, în timp ce un vârf de limbă, avid, caută să-ţi străpungă încleştarea dinţilor. Închizi ochii instinctiv, dar nu de plăcere, ci pentru că mustaţa individului îţi zgârie albul ochiului. O limbă îmbibată-n rom ieftin te spală pe dinţi, adunând ce n-a adunat periuţa de dinţi, azi-dimineaţă. Neştiind cum să reacţionezi, încerci să te tragi în spate (tetragiînspate, auzi!), când....STUPOARE! O mână experimentată te trage de gaica din spate de la blugi, şi te trezeşti c-un deget grosuţ direct în cur. Vrei si te zbaţi, cei doi indivizi nu te lasă, unul te umezeşte, unul te gâdilă, deschizi ochii doar pentru a-i închide la loc, începi să tresalţi ritmic, un ritm nebunesc al degetuluidincur, şi eşti sigur c-ai murit, şi-acesta e iadul. Însă, deznodământul nu se lasă aşteptat: degetuldincur te părăseşte, lăsând în urmă o cartedevizită roz, limba străină-ţi iese din gură, şi dispare într-un zâmbet candid al tractoristului roşcat, toate se duc într-o fracţiune de secundă, mai repede decât se duce apa-n televizor când răstorni vaza....

Da, acum ştii. Ai înţeles pe deplin semnificaţia cuvântului "flashmob". Engleză aplicată. Noroc că m-am amuzat de tine, altfel eram şi eu la bancul de lucru, scriind cu markerul pe-o pancartă:

JOS CU PULA-N CUR!!!!

Sursa: Libertatea

Vama. Ungurul. răbdareşitutun

Există pe lumea asta tot felul de rahaturi care crezi că nu se mai întâmplă. Adică, ai auzit de ele, dar par prea neverosimile ca să se mai poată întâmpla, mai ales în ”zilele noastre”. Nu ştiu, dar parcă atunci când mai speri că nu s-a dus dracu de tot lumea asta, mai iei câte una după ceafă de-ţi fac dinţii 13-14 în gură.
Articolul acesta este dedicaţie specială pentru toţi acei înjumătăţiţi mintal care spun pentru orice căcăţiş: ”aşa e în România, frate” sau ”numai la noi se întâmplă aşa”. Ei bine, dragi aventurieri, care aţi văzut Europa de pe marginea autostrăzilor, nu e chiar aşa. Nu numai la noi se întâmplă aşa.