Bloggingul - cum să-ţi da seama cât de prost erai odată...

sâmbătă, 25 septembrie 2010

LET's do it, Estomânia!

Well. Astăzi este ziua cea mare. Pentru mine începe mai devreme decât pentru ceilalţi. Am oscilat dacă să merg sau nu, dacă să merg cu trupa sau singur (voiam să curăţ puţin la izvorul de unde iau apă, sau eventual pe-aici prin grădinuţa din spatele blocului), dacă merită sau nu.

Avertisment!!!

Declar deschisă Fabrica de Imbecili!
Vă rog să vă aşteptaţi rândul la produse. Nu vă înghesuiţi!!!
Şi mai ales, grijă pe unde vă lăsaţi The Romanian Dream (maşinele)

.Punct şi de la capăt

N-a fost uşor, dar am pus punct. Am tras linie, am adunat şi-am scăzut. Am rămas singur pe baricade, Angela s-a mutat la noul ei casă (Angeliclick), Zee s-a pierdut în neantul realităţii (s-a însurat, casă ştie pisdele), Anarchaeus nulamvăzut de mult. Angela şi-a luat mobila (articolele) cu ea (apreciaţi simţul practic), Zee cu Anarchaeus mi le-au lăsat pe stoc. Le-am pus într-un colţ din depozitul fabricii, şi fac prinsoare că le ţin 90 de ani, pân-o expira drepturile de autor, şi-apoi mă laud cu ele.
Sunt gata de un start fresh, să mă iau de piept cu veveveul şi nu numai. Nu, nu m-am săturat de mediul înconjurător, şi sunt gata să mă şi vă desfăt cu micile mele observaţii.
Pentru că nu mă pricep la aluzii fine, anunţ direct: voi fi subtil!
Că tot e ţara lui Iocan, voi zice şi de d-astea de Sus. Pentru că-mi place Statul, acest organ de stat.

Mă bat prieteneşte pe umăr, şi-mi urez: "La trecutu-ţi mare, mare viitor!"

marți, 9 februarie 2010

O zi pe budă

Cred că cele mai importante momente din viaţa noastră se petrec pe budă. Mergem pe budă zilnic de mai multe ori decât în orice alt loc. Adică, la servici mergem odată, la culcare, la fel. Mâncăm de trei ori, şi intrăm în 4-5 chioşcuri pe zi. O zi pe budă conţine minim trei pişări, plus o căcare. Nu e obligatorie, dar ar trebui să fie, căci "A shit per day keeps the doftor away".

marți, 19 ianuarie 2010

marți, 12 ianuarie 2010

Reclame de căcat faine de căcat

Ca orice om, încerc să nu mă uit la reclame. Spre bucuria institutelor de statistică (cele de duzină), o să confirm, răspicat: da, toată lumea se uită la reclame. Din nou ca orice om, atunci când văd ceva, îmi formez o părere. Primară, neconcludentă, vagă, o părere. Fiindcă port această karma a ochiului critic, şi-a silei faţă de neputinţa intelectului monden, uneori nu pot să m-abţin şi ejaculez pe-aici, pe ăst blog de umor silit (cu silă, nu cu de-a sila). În obiectiv, azi, două (defapt trei) coproculturi sau coproducturi de reclame ce mi-au trezit sila ce-o speram înceţoşată de pe-acum, două reclame pe care vreau să vi le prezint, alături de impresia mea, atât de importantă pentru .... mine.

Asociaţia lingviştilor de gherilă PPRT straix ăghen: Fără sh şi tz

miercuri, 6 ianuarie 2010

Tradiţii ........ şi atradiţionalisme

Cred că perioada tradiţiilor s-a cam terminat. Pe anul ăsta, mă refer. Sau pe ăla care s-a dus. S-a dus Crăciunul, Revelul, Moş Nicolae, iacă şi Boboteaza, cred că mai e Sfântu' Ion. Ador tradiţiile, sunt un fan înflăcărat. M-am bucurat tare când am văzut pe la TeVe ştiri din diferite zone cu tradiţii. M-am bucurat de un nenea rupt de beat, într-o cămaşă gri de mătase, care trăgea ca apucatul de sfoara de la un buhai, privind spre cameră cu lanternele la maxim.

vineri, 18 septembrie 2009

Rucsacul Inertului - Capitolul I (scrierea întâi)

O să vă invit prieteni, în cele ce urmează, la o mică excursie, oarecum deosebită. O să vedeţi monumente, o să vedeţi oameni şi locuri noi, veţi vedea şi lucruri obişnuite, de zi cu zi, iar deosebirea faţă de o excursie obişnuită este modalitatea de transport. Pentru că o să vă rog să vă îmbarcaţi cu toţii într-un rucsac al unui inert, în Rucsacul Inertului ca să fiu mai explicit, şi de acolo, împreună cu mine pe post de ghid, să urmărim ce face Inertul pentru o perioadă de timp. Vă doresc o călătorie frumoasă, şi să nu trageţi beşini, pentru că e cam înghesuială în rucsac.

duminică, 16 august 2009

Pidosnicie pişentru

Aproximativ 20 de cupluri de homosexuali din Columbia au protestat vineri împotriva homofobiei sărutându-se pe bulevardul central în acelaşi timp.
0-148845-highres_00000401398557.jpgAcest protest este considerat primul “flashmob” gay, reuniune de persoane într-un loc public pentru a realiza ceva neobişnuit şi a se împrăştia apoi repede.
Perechile, cu o mai mare prezenţă a bărbaţilor decât a femeilor, au ajuns în piaţa centrală Carrera Septima, din centrul Bogotei, unde s-au îmbrăţişat şi s-au sărutat timp de două minute,aşa cum anunţaseră înainte.
Neobişnuitul protest a fost organizat de asociaţia Lesbiene, Gay, Bisexuali şi Transexuali (LGBT) pentru a aminti că, în decurs de un an, au fost ucişi peste 35 de homosexuali în Columbia, sute dintre ei au fost ameninţaţi şi mai multe mii se confruntă cu discriminarea. 
Cazul cel mai recent este cel al ziaristului chilian Carlos Serrano, director al postului de radio “Diversia”, care aparţine LGBT, şi care a fost nevoit să abandoneze Columbia în ultimele zile din cauza ameninţărilor constante, care au obligat pe de altă parte postul să retransmită, în Bogota, din clandestinitate. 
La această manifestaţie au asitat mai mulţi curioşi decât homosexuali. O singură pancartă pe care scria ''LGBT transformă cetăţenii', precum şi câteva steaguri multicolore ale asociaţiei au fost remarcate. Nu s-a observat vreo prezenţă a poliţiei.
Mai mult: Protest împotriva homofobiei: 40 de gay s-au sărutat public | Libertatea.ro 


Cum am mai spus, nu-s rasist. Nu am niciun fel de cui împotriva celor care fac ce vor. Că se droghează, că beau, că fumează, sau chiar că scuipă pe jos, eu nu fac diferenţa între oameni. Nu mă interesează dacă sunt frumoşi sau deştepţi, înalţi sau graşi, nu-i problema mea. Sună bine, nu? Ştiu. Nu-i de mine.





În mod normal, citind această ştire, aş fi înclinat să mă enervez, poate chiar să scriu ceva despre cât urăsc eu pidosnicii. Dar nu s-a întâmplat. Ba chiar m-a luat râsul. Mă gândeam ce tare ar fi fost să ieşi şi tu la plimbare, pişentru, ca tot omul. Mai dai din cap la cunoscuţi, mai trabaleşti un tutun, deh, ca vinerea după o ziscurtă de muncă. Şi deodat' te trezeşti c-o mână de tractorist în gât. Dai să te-ntorci, vezi un antebraţ cât piciorul, cu o ancoră pe el, vezi un ghem de floacă roşie, şi-atunci "piesa de rezistenţă": două buze cât sarmalele te sărută apăsat, în timp ce un vârf de limbă, avid, caută să-ţi străpungă încleştarea dinţilor. Închizi ochii instinctiv, dar nu de plăcere, ci pentru că mustaţa individului îţi zgârie albul ochiului. O limbă îmbibată-n rom ieftin te spală pe dinţi, adunând ce n-a adunat periuţa de dinţi, azi-dimineaţă. Neştiind cum să reacţionezi, încerci să te tragi în spate (tetragiînspate, auzi!), când....STUPOARE! O mână experimentată te trage de gaica din spate de la blugi, şi te trezeşti c-un deget grosuţ direct în cur. Vrei si te zbaţi, cei doi indivizi nu te lasă, unul te umezeşte, unul te gâdilă, deschizi ochii doar pentru a-i închide la loc, începi să tresalţi ritmic, un ritm nebunesc al degetuluidincur, şi eşti sigur c-ai murit, şi-acesta e iadul. Însă, deznodământul nu se lasă aşteptat: degetuldincur te părăseşte, lăsând în urmă o cartedevizită roz, limba străină-ţi iese din gură, şi dispare într-un zâmbet candid al tractoristului roşcat, toate se duc într-o fracţiune de secundă, mai repede decât se duce apa-n televizor când răstorni vaza....




Da, acum ştii. Ai înţeles pe deplin semnificaţia cuvântului "flashmob". Engleză aplicată. Noroc că m-am amuzat de tine, altfel eram şi eu la bancul de lucru, scriind cu markerul pe-o pancartă:




JOS CU PULA-N CUR!!!!

Sursa: Libertatea